PREFIXE, alfabetic

A

a-, an- 1. negare, prin absenţă (aici şi în continuare: a caracteristicii specificate în rădăcină); afon (care nu poate distinge şi reproduce corect sunetele, melodiile), amoral (fără morală, care nu recunoaşte morala  ≠ imoral care încalcă prevederi ale moralei), amorf (fără formă; v. şi di-, -form,  -morf), anacronic care nu mai corespunde datelor, concepţiilor epocii la care se face referire, analfabet, anhidru, anorganic, anormal, apatrid, asexuat (vieţuitoare primitive, nediferenţiate sexual), asimetric, asincron, astenic, atemporal  (în afara timpului), ateu (care nu crede în existenţa lui Dumnezeu sau a vre-unei alte divinităţi), atipic, atrofia; v. şi i-, ne-, anti-; 2.  afinitate, poziţie, direcţie spre sau dinspre: acalmie, acord ~ dezacord, afemeiat,  aferent,  alipi / dezlipi (dezalipi), alocuţiune,  aparţine, aspira, apropia / îndepărta, apropria (în sensul din sintagma tehnologie apropriată = adecvată nivelului tehnologic şi cultural general al unei ţări), aservi (a pune, în mod excesiv şi abuziv, o organizaţie, o ţară, în serviciul altora) / deservi a sprijini în mod necorespunzător, provocând daune), asocia (pr., în cadrul unei asociaţii, sau fig. / disocia (numai fig., exprimând dezacordul şi neasumarea responsabilităţii pentru o decizie, poziţie oficială, acţiune, stare de lucruri), asuma (declararea responsabilităţii pentru o decizie, poziţie oficială, acţiune, stare de lucruri), aseleniza, ateriza, atrage / distrage (atenţia, prin lansarea unei informaţii sau probleme perturbatoare), atrage (resurse, nu are antonim la nivel de un cuvânt), aprofunda, aspira, avers / revers (la monete, medalii;  3.  aparenţă:  aparenţă, apariţie (ceva sau cineva care apare fugitiv ● apariţia unei cărţi sau a unui număr de periodic) / dispariţie (ceva sau cineva care dispare; eufemism utilizat şi pentru deces   

ab-  renunţare, separare bruscă: abdica (a renunţa definitiv la funcţia monarhică, de către persoana care o exercită), ablaţiune (med. îndepărtarea unui organ, membru, ţesut  sau altă parte a corpului omenesc), abroga (a dispune încetarea definitivă a valabilităţii unor prevederi cu caracter legislativ sau a unui act legislativ în ansamblul său), abstinenţă, abţinere, abrupt (în munţi; abordarea unui subiect într-o cuvântare);  2. < absorbţie > pr., fiz. absorbţie a capta sau / şi a reţine substanţă sau energie în masa unui corp; fig., jur. fuziune prin absorbţie, o pers. jur. absoarbe si cealaltă este absorbită

abs- < extragere din ceva > absenta, absolvi, absorbi, abscons, abstinent, abstract / concret, abstractizare / concretizare; abstracţie (construit din concepte desprinse de realităţi concrete, de procese şi operaţii asupra acestora)

ad-  < spre, la, lângă, adăugat > adera, aderent, adeziune, ad-interim (o funcţie de conducere sau demnitate publică, deţinută cu titlu provizoriu, interimar) , adjudeca (a atribui un bun sau un drept unuia dintre mai mulţi pretendenţi, în cadrul unui proces sau al unei licitaţii), admira, admite, admonesta, adnota (a nota observaţii, comentarii, pe marginea unui text), adresa, adsorbi (fixarea moleculelor  unei substanţe la suprafaţa unui corp; v. şi absorbi, la ab-), adversar

al(l)o- v. homeo- diferit: alopată medicina ce tratează bolile prin administrarea de medicamente apte să provoace simptome diferite, aloca a destina, a acorda resurse financiare sau materiale pentru un anumit (alt) scop, alofon  persoană cu limbă maternă diferită de cea a comunităţii locale, alonim  lucrare care poartă semnătura altei persoane decât autorul

am-  conferă importanţă (aici şi în continuare: operaţiei saui activităţii menţionate în rădăcină): ambala (a pune într-un înveliş în vederea transportării sau depozitării ● a lăsa un dispozitiv tehnic să capete o viteză  excesivă, ca urmare a unui dezechilibru între energia la intrare şi sarcină), ambuteiaj, amplasament, amprentă, amputa v. şi antre-

ambi-  ambii, amândoi din doi:  ambidextru (care poate să scrie cu ambele mâini, ceea ce nu înseamnă că are două mâini drepte, dextrum fiind, în latină, dreapta; ci are dexteritate, îndemânare, la ambele mâini), ambivalent (spre deosebire de bivalent, în chimie, care înseamnă capabil să se unească cu doi atomi de hidrogen, ambivalent se utilizează numai la figurat, despre un om care manifestă talent sau este priceput în două domenii, două meserii etc., aflate în discuţie), amfibie (vietate amœbă sau utilaj tehnic apt pentru ambele medii – acvatic şi uscat)

ante- înainte de (în timp sau în spaţiu) / post-, ~ pro-, v. şi pre-: antemergător  =  premergător, ante-meridian  / post-… (a.m. intervalul orar 0-12 / p.m. intervalul orar 12-24 ), anterior, antebelic, antecalcul,  antedatat,  antedeviz, antecameră (deşi varianta greşită „anticameră” este foarte răspândită şi chiar acceptată oficial), anteroposterior, anteriu, antecedent, antic, anticitate 

anti- opusul, „contra” (/ pro-, filo-, sim-): antiinflaţionist, antitanc, antipatic / simpatic, antirabic, antiteză, antitermic, antistatism prevenirea şi combaterea, în unele procese, a acumulării de electricitate statică şi a efectelor acestei acumulări; antifascist, apropiat  prefixului anti-[1]  este şi sufixul -fob (v.); antinomie, dar: antonim; v. şi para-

anto-  < schimbare de denumire > antologie (culegere de lucrări având ceva comun – autor, problematică, epocă etc.), antonim / sinonim (cuvânt cu semnificaţie opusă / identică)   

antre- conferă importanţă, organizare, metodă: antrena, antrenament, antrenor, antreprenor, antrepriză. v. şi am-, între-

antropo-  privitor la om:  antropomorf cu formă asemănătoare cu cea  a omului, antropologie studiul originii şi evoluţiei omului, inclusiv al raselor umane, antropogeneza studiul apariţiei omului, antropometrie – studiul dimensiunilor omului şi ale părţilor corpului uman; antropofag = canibal, care se hrăneşte cu carne de om.

arhi-,  maxim, în ierarhia nobiliară sau clericală: arhiduce, arhiepiscop, arhiereu, arhimandrit, dar şi, cu o uşoară nuanţă ironică (colocv): arhicunoscut, arhiplin,  arhisuficient

auto-   1. referitor la transporturile auto, automobilism: automobil, autoturism, autogară,  autogreder, automacara; 2. automat, fără intervenţia decizională a omului: automatism, autoreglaj  3. independenţa proprie şi dependenţa altora: autocefal, autocrat, autodeterminare,

autonomie,  4. reflexiv : autobiografie, autocritică, cod autocorector de erori, autodetector, automutilare,  autosesizare,  autovaccin

avan(t)- < înainte, înainte de (generic) > avangardă, avanpremieră, avanscenă

B         

bine- / rău- (v.) < ipostaze ale dihotomiei axiologice fundamentale > binevenit, binevoitor / rău...,  binefăcător (în  opere caritabile;   despre un tratament medical,  program social etc.,) = benefic / rău… (numai cu sensul infractor, benefic / malefic,  bunăvoinţă / rea…

bio- < referitor la viaţă, la procese biologice > biocompatibil, biodegradabil; biotehnologie

C                          

centri- < interacţiunea cu centrul unui corp în rotaţie; fig.; atitudinea faţă de puterea centrală în stat, în societate >centrifug  / centripet

circum- < referire la un cerc, la propriu sau la figurat > circumscriere (delimitarea unui context în care se încadrează un ansamblu de factori, evenimente, fenomene), circumscripţie (teritoriul delimitat pe care se exercită o anumită autoritate administrativă), circumspecţie (prudenţă şi atenţie la ceea ce se petrece sau poate să intervină împrejur, din diferite direcţii), circumstanţă (context situaţional, împrejurare – numai la figurat, a nu se confunda cu împrejmuire – numai la propriu, gard care delimitează o proprietate de teren), circumcizie („tăierea împrejur” a penisului, la anumite popoare, pentru eliminarea prepuţului)

co-, con- < împreună > coaliţie, coautor ,coopera, cooperaţie, coopta (a numi un nou membru al unui organism colectiv prin hotărâre a membrilor existenţi şi nu prin votul electoratului!), coordona, colabora = conlucra, concentra, concerta  (a prezenta un concert muzical ● a-şi coordona acţiunile, activităţile de interes comun), concubinaj, condescendenţă (comportament exprimând respect şi preţuire, la origine: dată fiind descendenţa comună),  conotaţie (sens subsidiar, colateral, al unui cuvânt ● definiţie abstractă a unui cuvânt), convieţui, contesta (a exprima formal opoziţia, nemulţumirea faţă de o  decizie luată, cerând revizuirea ei),  contemporan, context, concatenare (chim., info, conectarea, după o anumită regulă, de succesiune, a (tuturor) elementelor unor vectori, şiruri sau altor structuri, rezultând un nou vector, şir…,  conjugare (depunere de eforturi în comun),  conjuraţie vechi = conspiraţie (complot, constituire a unei organizări pentru înfăptuirea unei acţiuni ilegale comune),  contiguitate (existenţa unor puncte  de interes comun sau influenţă între două sisteme sau procese), contingent (totalitatea tinerilor care, având aceeaşi vârstă, urmau să efectueze în acelaşi timp serviciul militar, în perioada obligativităţii acestuia ● plafon cantitativ până la care este admis, de către unele guverne sau organizaţii internaţionale, importul sau exportul anumitor categorii de mărfuri ● care se poate produce sau nu, dependent de şansă, întâmplător), continuitate (desfăşurare fără întreruperi a unui proces ● existenţa de valori finite şi unice ale unei funcţii şi ale primei sale derivate, într-un interval dat), congres, conveni, consens, corespondenţă (faptul de a răspunde unul altuia, în scris, în cadrul unei probleme sau activităţi de interes comun ● existenţa unor conexiuni sau potriviri = adecvări între unele elemente a două mulţimi, luate două câte două), copilot, coreferat (care nu este un referat întocmit în comun, ci un referat întocmit de un specialist neutru, exterior colectivului lucrării analizate, care prezintă referat).

contra- < 1. combatere, opunere, opoziţie > contraatac, contracandidat, contramanda = decomanda a anula decizia de organizare a unui eveniment (spectacol, întâlnire etc.), adoptată anterior, contraofensivă, contragreutate (greutate balast care asigură echilibrul macaralelor şi al altor dispozitive mecanice), contrapiuliţă (piuliţă care se strânge în sens opus faţă de cea alăturată, pentru asigurare contra deşurubării), contrasens (de circulaţie), contradicţie (profundă şi de durată, între două sau mai multe persoane, sisteme, legi, obiective, tendinţe etc.) ≠ contrazicere (o persoană o contrazice pe alta în cadrul unei discuţii, scrieri etc.), contravântuiri (garduri din lemn ce se pun lângă căi ferate, pentru a le feri de zăpada adusă de vânt);  2.  < faptul de a corespunde,> contrapartidă (marfă sau serviciu livrate în schimbul altora), contravaloare (bani plătiţi sau de plătit pentru o marfă sau un serviciu), contramarcă, contrapunct (muzică) – arta suprapunerii a două sau mai multe linii melodice simultane (punct contra punct); contra-pagină – pagina din stânga în raport cu cea din dreapta; eventual – pagina de pe verso (spate) în raport cu cea de pe faţă; a contrasemna – nu „a semna contra”, ci, dimpotrivă, a susţine, a fi de acord (probabil că, pe vremuri, aceste semnături se puneau pe contra-pagină, de unde numele de contra-semnături), 3. < activitate interzisă, ilicită, ilegală >, contravenţie, contrafacere (copiere şi lansare neautorizată pe piaţă a unei soluţii tehnice), contrabandă – activitate ilicită, ilegală, de comerţ exterior (ilicită pentru evaziune fiscală sau / şi pentru trafic cu mărfuri interzise), realizată sistematic, de către bande organizate, contra cărora luptă organe specializate ale statelor; prefixul contra- s-a păstrat numai pentru activitatea combătută; contravenţie, contrafacere (copiere şi lansare neautorizată pe piaţă a unei soluţii tehnice), contrabandă – activitate ilicită, ilegală, de comerţ exterior (ilicită pentru evaziune fiscală sau / şi pentru trafic cu mărfuri interzise), realizată sistematic, de către bande organizate, contra cărora luptă organe specializate ale statelor; prefixul contra- s-a păstrat numai pentru activitatea combătută 4. < adiacent, dar diferit >. V. şi anti- >:  contraamiral (grad militar premergător celui de amiral), contramaistru (similar), contrabas (instrument cu sunet mai jos decât vocea de bas), contra-tenor (voce bărbătească mai înaltă decât cea de tenor – vocea cântăreţilor castraţi).

crono- < referitor la timp, la succesiunea în timp >  cronofag activitate consumatoare de timp; cronometru ceas construit pentru a măsura,  cu precizie de fracţiuni de secundă, intervalul între două momente de timp, în întreceri sportive, experimente fizice ş.a.; ordine cronologică  (primele menţiuni dintr-o succesiune – cele mai vechi) / invers cronologică  (primele menţiuni -- cele mai recente); cronică – document în care se consemnează evenimentele ce au avut loc în timp, în ordine cronologică; boală cronică – boală care durează mult timp, chiar tot timpul vieţii

cvasi- < parţial, cam, aproape, aproximativ > cvasiconfortabil, cvasiunanimitate

D

de-, des-, dez-, di-, dis-, diz-  1. < negare, creare de antonime în sensuri de anulări, separări, abateri, extrageri, scoateri > decomanda, desface, deschide / închide, dezagreabil, dezagrega, dezintegra, dezmembra, destupa / astupa, debloca (a înlătura piedici fizice sau imateriale ce împiedicau schimbări, inovare sau alte procese) / bloca, deconecta =

debranşa / conecta = branşa, despărţi / reuni,  devia,  dezbina (numai fig.),  incrimina, at.: v. discrimina, la 2.), dezinforma (a prezenta informaţie falsă sau derutantă în context), dezordine, dezonora, dezamorsa, dezorienta, dezlipi / lipi, dezosat, diform (adj. cu formă alterată, disfuncţională, respingătoare) ≠ amorf (fără structură cristalină internă v. a- dar: a deforma vb.), diferenţă, diferi, disconfort, discontinuu, disculpa (a scoate din învinuire, / inculpa jur., similar cu dezvinovăţi / învinovăţi, cu delimitarea  că inculpa  / dezincrimina sunt operaţiuni rezervate personalului judiciar competent (procurorii), în cadrul anchetelor, dar a disculpa, a se disculpa sunt termeni utilizabili în orice analize de serviciu; disfuncţional (alterează funcţionalitatea), diskinezie (insuficientă mobilitate),  dispera (a pierde speranţa), dispersa (a împrăştia), dispreţ (fig., psih., nu este antonimul lui preţ, pr., ec.), disputa, distorsiune, distrage, distrofic, distruge 2. < caracterizări intrinsec negative > dezbina (a provoca duşmănie, divergenţe profunde într-o colectivitate sau între nişte persoane), dezgust, discrimina (a crea condiţii nejustificat inegale unor grupe de persoane, pe criterii ce nu ţin de calităţile / defectele sau meritele / vinile lor);  diversiune,  dezvolta, dezastru, dezolat 3. < separări fără conotaţii negative > disloca nu doar a scoate dintr-un loc, ci a stabili un loc, de exemplu pentru o unitate militară), discerne (fig., a avea capacitatea de a sesiza diferenţele între diferite cauze sau diferiţi factori contradictorii ce determină o stare, nu este antonimul lui cerne prin sită, pr.),  discernământ (a avea cunoştinţele şi abilitatea de a putea discerne), discuta, disputa (a discuta intens ● a purta o dispută pe tema revendicării unor drepturi sau susţinerii unor convingeri), deduce (logică, matem.: a ajunge până la rezultatul unui raţionament ● ec.: scăderea unor categorii de cheltuieli din totalul acestora), dezice (a nega sau a explica negarea unor afirmaţii anterioare, proprii sau ale unor apropiaţi), descânta (a evita efectul unor prevestiri rele), desprinde, disjunge, disjuncţie,  disocia (a descompune molecule, în mod reversibil, chim., ● a delimita concepte, factori, cauze, apropiat de a discerne, v.), distanţă, distila;  4. < definiri, delimitări, focalizări, direcţionări; defini, delimita (o proprietate pe teren, sau o ideologie de alta, o poziţie de alta într-o controversă), determina (nu este antonim la a termina, ci: a face ca cineva să adopte un anumit punct de vedere sau curs de acţiune, din convingere sau din obligaţie ● a afla, prin metode obiective, valoarea unei mărimi sau cauza unei stări), deveni, denumi, degusta (a gusta în scop profesional, de evaluare, a nu se confunda cu dezgusta = a provoca sentimentul de gust prost, fig.)  V. şi –miz, -mez

demo- <  despre populaţie, popor >: democraţie – puterea în stat este  exercitată de către reprezentanţi aleşi de către populaţie; demografie – cercetarea statistică a structurii şi a evoluţiei populaţiei; a nu se confunda cu demo pentru demonstraţie a unui un produs (în special programe de calcul cu funcţiuni limitate sau fragmente de opere muzicale sau literare) destinat informării potenţialilor clienţi asupra produsului în ansamblul lui.  În acest sens, cuvântul se utilizează în special  independent, nu ca prefix: demo, subst.

dia- < străbatere prin > : diapozitiv, diatermie (încălzirea organelor interne prin curent electric ce străbate corpul), diacronie  (continuitate în timp);

şi fig.: diagnoză (stabilirea unor cauze trecând prin ansamblului de simptome, diametru, diagonală, diagnostic; dialog, diafragmă, diaspora, diaree

E

e- < cu mijloace electronice, în – sau în conexiune cu -- sistemul INTERNET; prefixul se ataşează, cu cratimă, la rădăcini în limba engleză >; e-mail poştă electronică, e-commerce comerţ prin INTERNET, e-learning, e-governance etc.

echi- < egalitate între două sau mai multe elemente >: echidistant, echilateral, echilibru, echitate,  echivalent  (dar fără legătură cu echitaţie = călărie); triunghiul cu numai două laturi egale este isoscel. Comparaţie cu izo- (v.)

em-, en-  <  referitor la -- şi determinant pentru – ansamblu: al lumii, al unei ţări, al unui sistem sau proces, al organismului >  embargo, embolie, embrion, emergent, emfază, empatie, empiric, encefal, enciclică, enciclopedie, endemie, entropie, enzimă

endo- / exo- < interior / extern, exterior > -/endogen -- fenomen provocat de factori interni sistemului considerat / exogen -- fenomen provocat de influenţe exterioare; endoscopie – examen medical al interiorului tubului digestiv, endocrine – cu secreţie internă  

entero-  similar cu endo-  < intern, interior > enterocolită maladie internă a tubului digestiv

entomo- < privitor la insecte > entomolog specialist în studiul insectelor, entomofag vieţuitoare care se hrăneşte cu insecte

epi-  < peste, deasupra >: epicentru locul deasupra celui unde s-a produs cutremurul, epidermă stratul exterior al pielii; epiteliu; epigon urmaş, succesor lipsit de valoare, epilog text care concluzionează, încheie o operă literară, epitaf  text (pe pietre funerare) care concluzionează, încheie o viaţă,  

eso- < spre interior > esofag organul tubular prin care alimentele ajung din cavitatea bucală în stomac, esoteric destinat sau accesibil numai unor elite

eu- < ceva bun > eubioză – desfăşurarea optimă a proceselor vieţii, eufemism – cuvânt sau expresie care înlocuieşte un cuvânt jignitor (dar a devenit o modă procedeul pervers: se spune un termen cu sens negativ, urmat de „pentru a folosi un eufemism”, adică „de fapt, este şi mai rău”); euforie stare de bună dispoziţie exagerată, nejustificată; stare de fericire, eutanasie moarte uşoară, moarte provocată pentru a evita suferinţe chinuitoare, în cazul unui stadiu avansat al unei maladii incurabile, eutrofic o bună stare a ţesuturilor corpului

e-, eu-, eur-, euro-  < instituţii, activităţi, concepte ale Uniunii Europene>

F

filo-  < iubitor de ceva, aderent (fig.), simpatizant, sprijinitor, favorabil >  v. pro- (2)

fito-, phyto- < referitor la plante; pe bază de plante >  măsuri de protecţie fitosanitară

fungi-, mico-, myco- < referitor la ciuperci > fungicid utilizat pentru distrugerea ciupercilor parazitare; nici o legătură cu fungibil (jur.) – un obiect care poate fi înlocuit cu altul de acelaşi fel, în executarea unei obligaţii (Codul civil)

G

geronto- < referitor la bătrâni > gerontocraţie, gerontologie 

H

heli- < referitor la helicoptere > heliport, helitransport

helio- < referitor la soare > heliomarin tratament cu expunere la soare în mediu marin

hemi-, semi-, emi- < jumătate >  pr. – cu delimitarea geometrică, spaţială, a jumătăţii: hemiplegie -- paralizarea unei jumătăţi a corpului, în lung: stânga sau dreapta sau mâna dreaptă şi piciorul stâng, sau invers; heliciclu (în arhitectură: o arcadă pe jumătate de cerc), semiton (în muzică: jumătate din intervalul de un ton între două sunete), emisferă; fig. incomplet, parţial: semidoct (incult, numai parţial şcolit); categorie semigrea (în sport – greutate sub cea a categoriei grea, dar nu jumătate)

hemo- < referitor la sânge > : hemogramă document ce consemnează structura cantitativă a componentelor sângelui, hemoragie scurgere de sânge, hemofilie maladie congenitală constând în predispoziţie la hemoragii

(h)etero- / (h)omo- < diferit, opus, complementar / de acelaşi fel > heterosexual / homosexual, eterogen / omogen, heteroclit  (alcătuit din componente diferite, diverse; uneori – termenul sugerează o nuanţă negativă) / monolit

hidro- < referitor la apă, la ape; ceva ce funcţionează utilizând apa > centrale hidroelectrice, buletin hidrologic, bazin hidrografic, hidroavion

higro- < referitor la umiditate (ponderea cantităţii de apă conţinută în diferite medii sau substanţe)  > higroscopicitate, umezeală

hiper- < peste, dincolo de, exces / hipo- sub > ; hiperbolă (curbă plană definită ca loc geometric punctelor pentru care diferenţa distanţelor  faţă de două puncte – focare -- este constantă ●  figură de stil constând în exagerarea unor dimensiuni, a efectului unui fapt, a importanţei unui personaj etc./ parabolă; hipo / hiperglicemie, hipo / hipertensiune, hipotermie, hipoacuzie

hipo- v. hiper- 1, 2. hipo- 3: < cu referitor la cai > hipodrom

holo-  < întreg, total > holocaust ardere totală (intenția de exterminare a populaţiei evreieşti din Germania nazistă şi ţările ocupate de acesta în al doilea război mondial ● sacrificiu practicat în antichitate, la unele popoare); hologramă memorarea de informaţie în întreaga structură a suportului (inclusiv în adâncimea lui, prin utilizarea fenomenului de interferenţă)

homeo-, homo-  / al(l)o- < la fel, similar / altfel, diferit > homeostază menţinerea, în organismele vii, a unor valori constante ale unor mărimi (de ex., temperatura), prin efectul proceselor de  energetice şi informaţionale interne, homeopată medicina ce priveşte organismul ca un întreg şi tratează bolile prin administrarea de medicamente specifice în cantităţi foarte mici, apte să provoace simptome similare la omul sănătos. v. şi (h)etero- / (h)omo

homi- < referitor la om > homicid

I

i- 1. < negare, prin încălcare, contrar; v. şi a-, ne-, anti- > ; 2. numai la in-, im-: interior, spre interior, v. şi intro- / extra- > 1 v. negaţii, 2. imbrica, include, imposibil,  închide, incrimina / dezincrimina (de sub acuzaţie), independent, indestructibil, indirect, indiferent,  indiscutabil, indivizibil, induce / deduce, inepuizabil, introduce, infiltra, injecta, implicit / explicit, implozie / explozie, inspira  (la propriu, în procesul respirator; la figurat – a inspira cuiva, sau (muze), a inspira pe cineva, a fi inspirat

sau a se inspira – în  procesul creativ),  ilegal (= nelegal), imatur, incapabil, incert, incolor, inconfundabil, indecent, impenetrabil,  intolerabil, imposibil, imbatabil, instabil, imbatabil = de neînvins,  imposibil, inutil =  nenecesar, nedeterminat, nepenetrabil, neterminat, nevandabil, neverosimil. Uneori: anti-: antipatic / simpatic, antidot, antitanc, antiaerian, antitalent nu semnifică opunere talentului, ci absenţa acestuia.        abate, ilegal, ilegalitate, ilizibil, nelegal, nelegat, imatur, incapabil, incert (un eveniment), nesigur (un decident aflat în dubiu),  incolor, inconfundabil (numai în sens superlativ pozitiv: vocea, o trăsătură de stil etc. a unei mari personalităţi de notorietate), imatur, imobil,   (At.: impertinent = obraznic, sfidător, nu este antonim la pertinent, care semnifică adecvare la subiectul analizat şi totodată bine analizat, argumentat, fundamentat), improbabil, (Atenţie!: impropriu = nepotrivit = inadecvat, nu este antonim la propriu, care indică apartenenţă, proprietate fig., specificitate), imprudent, impur, imponderabil, imposibil, inadecvat¸ inamovibil, incalificabil (numai conotaţia negativă: incalificabil  de rău, incapabil, incarna, incert, incolor / colorat, incompatibil, inconsistent, incoruptibil, indecent, indecis = nehotărât, indispoziţie (stare sufletească proastă, dar şi stare fizică proastă, senzaţie de boală, deranjament), individ, indivizibil, ineficient, inestetic, infinit, inodor (absența oricărui miros, v. a-) / cu miros plăcut / neplăcut sau bine / rău mirositor, insensibil, insipid (absenţa gustului) / gustos numai pentru gust bun,  interminabil, invizibil, iremediabil, irecuperabil, irespirabil, iresponsabil; Excepţie: păstrează semnificaţia: continuu, incontinuu         

infra- / ultra-: < sub, mai mic decât / peste, mai mare decât > inframicrobiologie (virusologie;  în ultimul timp, pentru inframicro se foloseşte prefixul nano-, v.),  infraroşii / ultraviolete, ultranaţionalist, ultrascurte, infrasunete / ultrasunete

inter-. între-:  <1. situat în intervalul de timp sau spaţiu între două entităţi; > 1. întrefier (între stator şi, după caz,  rotorul maşinilor electrice sau armătura mobilă a unor aparate electrice), interstiţiu (în anumite dispozitive mecanice), 2.  referitor la conexiuni între două sau mai multe entităţi  internaţional, interstatal, inter-regional, intercostal, interdisciplinar, intermedia, intermediar, intermezzo, intersectorial, inter-arme, inter-ramuri, inter-etnic, interbelic, interstiţiu, interzice, interpreta, întrevedea, întrevedere, întreţese, întreţine, întreprinde, întreprindere, intermediere, (atenție!:  interconexiune este pleonasm)

intra-, intro-  / extra-, extro-:  < 1. înăuntru / în afară; 2. pentru extra – sensul pozitiv, favorabil: extraordinar > 1.  intramuscular / intravenos, intra muros / extra muros, intranet  (reţea internet dedicată, cu informaţii de interes pentru interiorul întreprinderii şi cu acces numai pentru salariaţii autorizaţi),  intravilan / extravilan, teritorial / extrateritorial (intrateritorial), extrauterin, introvertit / extrovertit, introduce / extrage, extravagant, 2. calitate extra 

izo-, iso- < egalitate > izobară pe hartă,  curbă de egală presiune atmosferică, izotermă,  pe hartă - curbă de egală temperatură ● vehicul care asigură menţinerea, în interior, a unei temperaturi constante sub zero grade C, pentru transportul unor produse alimentare perisabile, isoscel triunghi cu două laturi egale

M

mega- multiplu 10⁶; MW megawaţi, Mt megatone, MΩ megohmi. fig.: megastar un artist de mare popularitate, în muzica uşoară, megacolon, megaesofag med: un organ  hipertrofiat, supradimensionat, megalitice ist. anumite monumente antice sau preistorice realizate din blocuri mari de piatră V. si Multipli

melo- < referitor la muzică, în special – cea cultă > melodie, meloman, meloterapie

meta-   < între, printre, dincolo de, mai târziu >     metafizică problemele care se tratează după cele de fizică (în scrierile lui Aristotel: problemele spiritualităţii, raţiunii; în filozofia marxistă termenul era impropriu utilizat ca antinom al metodei dialectice

micro- submultiplul 10^-6 al metrului > micron -- a milioana parte din metru, microtehnologie – tehnologie care realizează şi utilizează componente cu dimensiuni de ordinul micronului

multi- v. şi poli-, pluri- antonim  la singur, singular, unitar  

N

nano- <  submultiplul 10^-9 al metrului >; nanotehnologie – tehnologie care realizează şi utilizează componente cu dimensiuni de ordinul de mărime respectiv Echivalent cu inframicro-.

ne- < negare, sub orice aspect; v. şi a-, i-, anti- , non-, > nearabil, nebun, neclar, neconcludent, necorespunzător, nedecis (şi indecis, nehotărât, cu nuanţa: nedecis, indecis într-o problemă dată, nehotărât – trăsătură de caracter în general), nedeterminat, nepotabilă, nefiresc, nenecesar, nenormal (şi anormal), neprofitabil, nerealist, neregulat, neserios, nesfârşit, nesigur, nesperat (un succes realizat, o reuşită obţinută, deşi fusese  de probabilitate redusă) ≠ disperat (o persoană aflat într-o stare psihică de pesimism extrem, un gest care trădează o astfel de stare de spirit), neterminat, nevandabil, neverosimil, neviabil

neo-, novo-  < nou / paleo-,  v. >  neoclasic, neolitic, neoliberalism, neoplasm (= cancer -- se generează multe celule noi), neofit, neologism

non- <  negare v. şi a-, i-, anti- , ne-, utilizat în special pentru formarea de antonime > nonconformist, non-stop, nonvaloare 

O

o- , ob- < opunere >, opoziţie, oblitera, observa, obstrucţie, obtura, obţine, ocluzie,  ocult, ofensiv / defensiv, omorî / învia

oligo-  <  puţin, în cantitate mică >  oligoelement, oligofren, oligarhie, oligopol, dar medicina care utilizează medicamente specifice în cantităţi foarte mici este homeopată

omni-  < referitor la tot, la totalitate, cu nuanţa de diversitate >  omnivor, omniprezent, omnipotent  (dar: atoateştiutor); opera omnia. v. şi pan-

orto-  < drept > ortodox, ortogonal, adj. (Despre figuri geometrice) care formează unghiuri drepte…, (Într-un sistem de funcţii reale): integrala produsului între oricare două funcţii este zero (pentru că, din cauza perpendicularităţii, proiecţia uneia pe cealaltă este zero); (doi vectori): au produsul egal cu zero   

P

paleo- < foarte vechi, din vechime -- antichitate sau preistorie >: paleolitic, paleontologie, paleografie  (scrierea în vechime)„

pan-  < referitor la un tot, cu nuanţa de dimensiune a cuprinderii v. şi omni-> paneuropean, panslavism, pandemie (epidemie mondială); panaceu.

para-  < 1. similar dar nu identic cu, contrar, alături de, pe lângă > paramilitar – organizare nemilitară, dar cu forţă şi activitate similare cu cele militare <. 2. care apără, parează   parasol, paraşută, paratrăsnet,

paravânturi, parazăpezi, paravan, < 3.  tare, puternic > - paradigmă totalitatea formelor flexionare ale unui cuvânt ● set de asumpții de fond, concepte, proceduri, rezultate într-o operă ştiinţifică, învăţătură, model de  urmat (înv), paradox enunţ demonstrabil care contravine unor adevăruri recunoscute ● enunţ în sine contradictoriu; parabolă curbă plană definită ca loc geometric al punctelor de egală distanţă faţă de un punct – focar – şi de o dreaptă – directoare ●  povestire alegorică religioasă, moralizatoare prin comparaţiile ce rezultă

pato- < referitor la boli, de natura unei boli, cauză sau efect al unei boli > patogen, patologic,  morbid, maladiv

pen- aproximativ, aproape  (fig.), v. şi quasi- penultim, peninsulă

per-  < 1. prin, cu nuanţa: intrinsec, esenţial, 2. mai mult decât de obicei (chim), 3. raportat la o unitate de măsurat > 1. perfect, permanent, peremptoriu (un adevăr general acceptat şi cunoscut, care nu poate fi pus la îndoială),  perpendicular, perspectivă, persuada, persistent, 2. peroxid, permanganat, 3.     per loc(uitor)  

peri-  < 1. apropiere, care este apropiat, care apropie, 2. în jurul, la margine, 3. ocolit > 1.   periheliu, periscop; 2. perimetru, periferie, adj. periferic; 3. ocolit perifrază, adj. perifrastic

petro-  < 1. referitor la petrol, 2. referitor la roci >1. petrodolari, petrolier, 2. petrografie

pluri- v. multi-, poli- V. si Multipli

poli- v. multi-, pluri- V. si Multipli

Fără precizarea numărului: poli-, pluri-: politehnic, polifloră, poliloghie (multe vorbe = vorbărie; deşi varianta greşită polologhie este foarte răspândită), pluridisciplinar, pluripartitism; multi- mulţi; aparent, poli- şi multi- sunt echivalente; totuşi, pluri- este utilizabil oriunde este valabil pluralul, de la 2 inclusiv în sus, în timp ce multi- semnifică mulţi, deci – de la un număr semnificativ, cel puţin câţiva, în sus: multicolor = policrom, multilateral, multimedia, multinaţional, multipol

internaţional: mediul internaţional cuprinde ansamblul statelor sau cel puțin un număr semnificativ de state. Dimpotrivă, o sesiune de comunicări ştiinţifice este cu participare internaţională dacă în program figurează fie şi numai câteva comunicări din străinătate. Multinaţional

v. şi inter-;

                       pluralism, pluridisciplinar, pluripartitism, plurivalent

          policlinică, polifloră, poligrafie, poliloghie, polimer, polinom, politehnic, polivalent

post-  < după (numai în timp, ulterior) > (mai puţin utilizat decât antonimul ante- (v.): postbelic, post-decembrist, post-calcul,  post-factum, analiză ex-post, post-meridian (p.m. , intervalul orar 12-24), curs post-universitar, stare post-operatorie;  P.S. (Post scriptum)  după semnătură

pre- < înainte de > (v. şi ante-): preambul, preliminar, prevedere  reglementare dintr-un act (lege, standard etc.), având în vedere fondul, conţinutul reglementării, altminteri este articol, alineat etc. ● luarea de măsuri pentru a evita consecinţe negative ale unor posibile fapte, procese sau evenimente viitoare, precauţie, preface a transforma (în mod profund) = prelucrarea unor materii prime (ţiţei, lemn etc.), termen adoptat şi pentru  prelucrarea informaţiei, sinonim cu procesarea sau tratarea informaţiei; tratarea unei materii prime sau prelucrate, sau a unor piese finite, poate avea un caracter mai limitat decât prelucrarea sau procesarea: tratarea termică, ignifugarea (impregnare sau acoperire cu substanţe care împiedică aprinderea), ● a se preface (reflexiv) a simula, a prezenta un   sentiment sau o stare de bine sau de rău neadevărate; prescripţie – reglementare (izolată sau document întreg, cu ansamblu de reglementări referitoare la o anumită problemă), din anumite domenii, în special – tehnice; a nu se confunda cu prescriere, care este încetarea efectului punitiv al unei legi, la un anumit timp după săvârşirea faptei; prezida, preşedinte, previziune (construirea unor imagini posibile ale viitorului, de ansamblu sau cu privire la  anumită problemă), prezice (determinare sau formularea de ipoteze privind stări sau valori viitoare probabile),  prezumţie criteriu de principiu adoptat pentru analiză, în absenţa informaţiei privind stările reale), pregăti, prestabili, (punct de vedere) preconceput, presupune, preaviz, precedent, preliminar, premisă (ipoteză de lucru privind starea iniţială sau / şi ambientul, criteriu de principiu de la care porneşte construirea unor scenarii), prenupţial, premoniţie,  prevedea (construirea unei imagini probabile a viitorului, de ansamblu sau cu privire la  anumită problemă), previzibil, preconiza  a intenţiona, a considera oportun să se realizeze o anumită acţiune, soluţie sau decizie, preface, preda / prelua un obiect, o activitate, o persoană, o obligaţie < schimb reglementat al unor obiecte sau  hârtii de valoare, pe bani (valută), preschimba

pro- < 1. referitor la viitor : prospectivă:  prospectare (investigarea pieţei), prospect (document de informare a posibililor clienţi asupra unui produs sau serviciu),  provizoriu, pronostic (la pariuri), prognostic (la deznodământul unei maladii); prognoza (în meteorologie, hidrologie, ecologie, economie, sociologie), proiect,  provizie, prospectiv; <  2. aderent,  pentru, similar cu  filo- (v.) > :  proamerican, filosemit.  Termenii cu prefix pro- şi filo- sunt echivalenţi; totuşi, cutuma a consacrat unele variante: se poate spune şi proamerican, şi filoamerican, dar numai profascist (filofascist) , numai filosemit (prosemit)  < 3 consolidarea  conceptului.  relaţii comparative speciale (de origine istorică) > protecţie, protector, provincie, provincia. propaga, propăşi, promite, proteză, prolog, propune, prosperitate, promovare acţiuni de informare, sensibilizare, pregătire de condiţii financiare şi organizaţionale pentru a pregăti penetrarea pe piaţă, cât mai rapidă şi în cantităţi optime, a unor produse sau servicii noi ●  numirea cuiva într-o funcţie superioară ● obţinerea, de către un student sau elev, a unor note de trecere la toate examenele obligatorii pentru anul şcolar curent, promoţie (ansamblul, dintr-un an, al absolvenţilor unei unităţi de învăţământ, sau al unui ansamblu de astfel de unităţi), promotor (iniţiator, animator, sprijinitor  important al unei acţiuni sau activităţi, protagonist  (persoană care joacă un rol  central într-un spectacol, p. ext. – într-o activitate socială publică), procuror magistrat care iniţiază şi pregăteşte acţiunile în justiţie, în interesul statului, protest afirmare publică oficială a dezacordului faţă de o decizie sau activitate, considerată nejustă sau dăunătoare,  < 4 Prorector, prodecan lucrează pentru rector şi decan, ca locţiitori ai acestora >

proto- < prim într-o evoluţie,  primar, rudimentar > protocol  ansamblul formelor şi al regulilor folosite în  relaţiile  dintre state, dintre  organele superioare ale statelor sau în activitatea proprie a acestora, a unor organizații elitiste ● denumire dată unor documente care consemnează oficial rezultatele unor activităţi comune,  protopop, preot cu atribuţii de inspector, protoplasmă  substanţă constituentă a celulei vii, protostea, prototip

pseudo-  < fals, neveritabil, surogat >  proces pseudoaleatoriu proces determinist, riguros şi  nelimitat repetabil, dar care prezintă anumite caracteristici de aleatoriu:  statistici, probabilităţi, pseudocultură, pseudodemocraţie, pseudonim, pseudoproblemă, pseudoştiinţific

psi-, psiho-  < referitor la psihic, la suflet, la conştiinţă > psihologie, psihopatologie

psihro-  < referitor la ceva rece – mediu de existenţă a unor organisme, metodă de măsurare > psihrometru măsurarea umidităţii cu două termometre, unul uscat şi unul umed

quasi-  v. cvasi-

R

radio-  < 1. referitor la unde hertziene > 1.  radiodifuziune,  radiofonie, radiolocaţie, radiotelefon,  < 2. referitor la  radiaţii > radioterapie, radioscopie, radiografie (acest termen – şi în sens figurat: radiografia unei activităţi, a unei societăţi etc. cu semnificaţia de analiză pătrunzătoare şi bazată pe date obiective)

rău-  / bine- <v. bine- >

răs-, răz- <  superlativ, dincolo de (colocv.) >  răzbătător, răsclocit, răscopt, răs-cunoscut, răsfoi, răsplată; răsalaltăieri, răspoimâine, răsturna

re-  < 1.  începerea din nou a unor activităţi care au fost temporar întrerupte (fabricaţia /unui produs, spectacole, cursuri etc.); recupera, reface, rediscuta, reîncepe, reinvesti, relua (fără a implica vreo „luare”), restitui, restrânge, reveni, reexporta: a exporta produse de import, fără să li se fi adăugat valoare, recreaţie (a capacităţii de a învăţa – pauza între două ore de şcoală succesive, în învăţământul preuniversitar  2. încetarea ocupării unei înalte funcţii publice rechemare decizia de încheiere a mandatului unui diplomat într-o anumită ţară sau organizaţie internaţională; revocare a unui ministru sau alt demnitar, < 3 reciclare >  regenerabil, recuperabil, refacere, refolosibil, re]înoibil, relansare; <. 4 structuri (repartizare a suprafeţelor arabile pe soiuri, a alegătorilor pe grupe de vârstă)  

retro-   < înapoi:, în timp sau în spaţiu > retroactiv, retrocedare, retrograd, retrospectivă / prospectivă (v. pro-), retrovizor.  Retroversiunea este orice traducere din limba maternă într-o limbă străină (nu traducerea traducerii!)

S

sin-, sim-  < 1. reunire, acţiune comună, concomitentă, după caz – cu interacţiunea componentelor, 2. reflexivitate > dispariţia unei vocale sau a unei silabe din structura unui cuvânt (lingv.) ; sinucidere  = suicid (livr., j, .)(a nu se presupune uciderea suinelor = porcinelor), sinucigaş sintagmă (unitate formată dintr-un grup stabil de două sau mai multe cuvinte între care există raporturi de subordonare, ex. cădere de tensiune), sintaxă (parte a gramaticii care studiază regulile de îmbinare a cuvintelor în propoziţii şi a propoziţiilor în fraze; definiţii similare în

stilistică, logică, informatică), sinergie (fiziol. asocierea mai multor organe sau ţesuturi pentru îndeplinirea unor funcţiuni ale organismului; ec. obţinerea, prin fuziunea sau conlucrarea unor componente, a unei performanţe a unui sistem, superioare faţă de suma care s-ar fi obţinut prin funcţionarea izolată a componentelor), sincretism (contopire a unor componente aparţinând unor arte, doctrine, religii diferite), sincroniza (a face ca sau mai multe activităţi, procese, să se desfăşoare în acelaşi timp sau cu aceleaşi viteze), sinonim, sinagogă (se adună credincioşii la un loc), sinteză (rezultat necontradictoriu obţinut prin discutarea argumentelor ce susţin teza şi antiteza ● text concis, întocmit după criteriul accesibilităţii pentru decidenţi sau alţi factori care trebuie să perceapă problemele care se pun, consecinţele etc. ● ramură a chimiei, în care produsele se obţin prin sinteza chimică a componentelor), simbioză, simetric, simfonie, simpatie, sinoptic (reunire într-o privire), sincopă pierdere bruscă a cunoştinţei (med.), procedeu componistic, având ca rezultat deplasarea accentelor de pe timpii tari (muz.)

sine-  < fără > sinecură un venit individual periodic sigur, făcând existenţa fără grijă

sino-  <  referitor la China > relaţii sino-americane

sub- / supra- v. < 1. inferior în ierarhie sau în structură, 2. adiacent geografic, 3. specificare a poziţiei relative, 4. inferior calitativ, 5. parte, fragment dintr-o parte mai mare, 6. insuficienţă (sub necesar), 7. produs obţinut ca deşeu în procesul de realizare a altui produs, 8. mai jos, pe aceeaşi pagină, 9. suport >  1. subdiviziune, subprefect, subofiţer, subdirector, subinginer, subcontractant, subproiectant = proiectant de specialitate, subchiriaş, subcontractor, 2. subtropical, subecuatorial, subcarpatic (dar şi prealpin), 3. submarin, subteran / supra…; 4.: suburban (la propriu, la figurat; dar şi preorășenesc – numai pr.), 5. subtotal, 6. subnutrit; subdimensionat, subestimat, subdezvoltat;  7. subprodus; 8. subscris, subsemnatul, subsol, 9. subvenţie

supra-, super- < 1. superior în ierarhie sau în structură, 2. specificare a poziţiei relative, 3. excedent cantitativ > 4. 1. supraordonat, supraveghetor, supravieţuitor, superviza,  2. suprateran, suprapus, 3.  supradimensionat, supraestimat, supradotat, suprapopulat, superfinisat, superlativ. superficial  (pr. şi fig.)

stră- < accent > străbate, străbunic, strădanie, strănepot, străpunge, străvechi, străveziu 

T

tele-  < la  distanţă > telecomandă, telemăsură, televiziune

trans-  < 1. dintr-un loc în altul, dintr-un sistem în altul, 2. traversând, 3. dincolo de, 4  trecând prin >: 1. transporta, transvaza 2. transpune, transdisciplinar (dintr-o  disciplină într-alta, rezultatele dintr-o disciplină sunt preluate şi dezvoltate de către alta), transfer, transfug, transfuzie, 3. transfăgărăşan, transsiberian, transsaharian, transatlantic; 4. Transilvania, Transnistria, 5. transparent, translucid (nimic comun cu lucid!; la transparent prin material se vede forma, aparenţa, în timp ce la translucid se vede numai  lumina, nu şi forma.

Urmează: Prefixe, după semnificaţie

Înapoi: Simboluri şi procedee, prescurtări utilizate